Măsurători scalabile destinate tehnologiilor de recunoaştere automată 

Proiect finanţat de Comisia Europeana si cofinanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică prin UEFISCDI - proiectul Capacitati 165EU

                              

Noutati   Descriere    Obiective şi misiune      Motivaţie    Grup ţintă     Consorţiu   Pagina oficială                            Română  English

Noutati

  • Iulie 2014: proiectul este finalizat. Participare la intalnirea finala de review, Malta, 18 Iulie 2014. Al 2-lea deliverable cu titlul "Cloud computing - security issues" este prezentat in cadrul acestei intalniri
  • Lucrarea "A survey on security and legal issues in public cloud services" scrisa de Alexandru Butoi si Gheorghe Cosmin Silaghi este prezentata in cadrul celei de-a 13-a Conferinte Internationale in Informatica Economica, Bucuresti, 15 mai 2014
  • Participare in cadrul conferinte finale a proiectului cu titlul "Smarter law for Smart Surveillance", Bruxelles, 4-5 Martie 2014
  • Participare in cadrul workshopului "Smart Surveillance: Global Perspectives", Perth, 4-6 Februarie 2014. Gheorghe Cosmin Silaghi sustine prezentarea "Lawful interception and OSINT: IT infrastructure challenges and capabilities"




Descrierea proiectului

Sus

Recunoaşterea automată a indivizilor sau a factorilor de risc respectiv a ameninţărilor stau la baza supravegherii inteligente. Noile reguli ale Uniunii Europene, în special acelea referintoare la partajarea informaţiei între poliţie şi forţele de securitate interzic explicit implementarea unor decizii automate referitoare la indivizi cu excepţia cazului în care "acest demers este autorizat prin lege prin care se specifică şi măsuri de protejare a interesului legitim al individului vis-a-vis de aceste date" (Art. 7, CFD 2008/977/JHA). 

Care legi sunt aplicabile în acest context? Ce măsuri se impun? Ce altceva ar trebui să mai conţina legeslaţia? Pot legile să fie independente faţă de tehnologie dar specifice pentru fiecare sector, astfel permiţând utilizarea tehnologiei de supraveghere inteligentă adecvată în aplicaţii cheie de securitate? Pot fi acestea extinse la toate aplicaţiile de securitate legate de supravegherea inteligentă, chiar şi cele ce nu sunt cuprinse de directiva CFD 2008/977/JHA?

Proiectul SMART abordează în principal aceste întrebări, dar şi altele printr-o abordare comprehensivă care combină un review tehnic al ariilor cheie de aplicabilitate în fiecare sector cu un review al legislaţiei relevante pentru a produce un set de recomandări şi un model legislativ compatibil cu CFD 2007/977/JHA şi Directiva UE 46/95.


Obiective şi misiune 

Sus

Proiectul vine să răspundă întrebărilor legate de deciziile automate în domeniul supravegherii automate într-o societate în care intimitatea şi protecţia datelor sunt drepturi fundamentale. Riscurile şi oportunităţile asociate utilizării supravegherii inteligente vor fi evaluate iar un număr de opţiuni tehnice, procedurale şi legale vor fi propuse. SMART ţinteşte spre crearea unui set de instrumente care să informeze proiectanţii, strategii şi corpurile legislative din toată Europa şi nu numai.

Obiective SMART: 

  1. Determinarea stadiului actual de cunoaştere şi direcţiile viitoare ale supravegherii inteligente, proporţionalitatea şi impactul asupra problemelor legate de intimitate în cele 4 arii de aplicabilitate.
  2. Identificarea depedenţelor şi vulnerabilităţilor supravegherii automate având în vedere infrastructura tehnologică (în special reţelele de telecomunicaţii) şi explorarea integrităţii acestor sisteme a problemelor de initmitate şi confidenţialitate asociate.
  3. Indentificarea şi explorarea supravegherii inteligente şi a problemelor de intimitate în spaţiul cibernetic.
  4. Maparea caracteristicilor impuse de legile guvernatoare ale supravegherii inteligente şi identificarea lacunelor şi a celor mai bune practici.
  5. Maparea caracteristicilor asociate legilor care guvernează interoperabilitatea şi schimbul de date şi identificarea lacunelor şi a celor mai bune practici.
  6. Explorarea atitudinilor şi credinţelor cetăţenilor legate de supravegherea inteligentă.
  7. Stabilirea criteriilor de bune practici dezvoltate pe baza eficienţei operaţionale, principiilor legale stabilite şi percepţia cetăţenilor.
  8. Dezvoltarea unui set de instrumente pentru creatorii de politici, poliţie şi forţele de securitate pentru implementarea şi promovarea unei abordări bazate pe bune practici, incluzând dezvoltarea unui sistem de recomandări şi a unui model legislativ prin punerea în balanţă a problemelor legate de intimitate şi securitate pentru o aplicabilitate pan-Europeană.

Impact:

  1. Criterii pentru corectitudine având în vedere eficienţa, proporţionalitatea, intimitatea şi protecţia datelor: dezvoltarea unor criterii de utilizare corectă cu protecţia intimităţii a tehnologiee de supraveghere inteligentă - "criterii de corectitudine".
  2. De la bune practici către Proiectarea sistemelor / instrucţiuni de utilizare şi un model legislativ: dezvoltarea unui instrument pentru creatorii de politici, legislatori şi organe de ordine care să promoveze şi să implementeze cele mai bune practici în utilizarea unor astfel de tehnologii bazându-ne pe criteriile de corectitudine stabilite la punctul 1. Proiectul va stabili relaţii dinamice între diferite surse de legiferare şi va dezvolta măsuri specifice pentru minimizarea riscului asociat intimităţii şi protecţiei datelor.

Motivaţie

Sus

Supravegherea ca şi o problemă etică şi legală într-o dezbatere continuă şi ascendentă legată de eficienţă şi intimitate. Adeseori este dificil să cuantificăm eficienţa supravegherii în relaţie cu tendinţa crescătoare a politicienilor şi a forţelor de ordine de a investi în tehnologii din ce în ce mai scumpe. Diferenţa dintre dovezi şi implementarea tehnologiei poate fi observată atât în interiorul UE cât şi în afara ei. Tiparele şi direcţiile de implementare a supravegherii inteligente se pare că se îndreaptă spre universalitate.

Direcţii recente în progresul CCTV la Supraveghere Inteligentă. Ultimele direcţii observate în Europa, Australia şi Statele Unite arată un interes crescând în investiţii precum supravegherea pervasivă atât la nivel local cât şi naţional. Un exemplu recent îl reprezintă un document al Autorităţii Australiene pentru Comunicaţii şi Media denumit sugestiv "Sistem de Transport Inteligent".

Grup ţintă 

Sus

  • Creatori de politici
  • Mediul de crecetare şi academic
  • Serviciile de inteligenţă, poliţia şi forţele de securitate
  • Cetăţenii
  • Mass media

Consorţiu

Sus

Coordonator de proiect: Departamentul de Politici Informaţionale şi Guvernanţă - University of Malta - Prof. Joseph Cannataci

Parteneri:

  1. University of Central Lancashire, School of Forensic and Investigative Sciences - UK
  2. University of Malta -Malta
  3. University of Ljubljana - Slovenia
  4. Laboratorio di Scienze della Cittadinanza - Italia
  5. Babes-Bolyai University of Cluj Napoca - Romania
  6. Universitetet i Oslo - Norvegia
  7. Universidad de Leon - Spania
  8. Law and Internet Foundation - Bulgaria
  9. Masarykova univerzita - Republica Cehă
  10. Edith Cowan University - Australia
  11. Georg-August-Universität Göttingen Stiftung Öffentlichen Rechts - Germania
  12. Sheffield University - UK
  13. Gottfried Wilhelm Leibniz Universität Hannover - Germania
  14. CNR National Research Council - Italia
  15. Univerzita Komenskeho v Bratislave - Slovacia
  16. Rijksuniversiteit Groningen - Olanda
  17. University of Vienna - Austria
  18. Morpho - Franţa
  19. INTERPOL - Franţa